Bine ati venit la Ministerul Transporturilor   Click to listen highlighted text! Bine ati venit la Ministerul Transporturilor

Data publicării: 20.08.2019

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 2.09.2019

 

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

 

Scurta descriere a reglementării:

Informații despre amplasament

Teritoriul pe care se desfăşoară traseul autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea aparţine de şase judeţe :

(1)          Braşov: aprox. 80 km, între localităţile Braşov şi Şoarş;

(2)          Sibiu: aprox. 18 km, între localităţile Şoarş şi Hoghilag;

(3)          Mureş: aprox. 94 km, între localităţile Hoghilag şi Hădăreni;

(4)          Cluj: aprox. 85 km, între localităţile Hădăreni şi Topa Mică;

(5)          Sălaj: aprox. 82 km, între localităţile Topa Mică şi Suplacu de Barcău;

(6)          Bihor: aprox. 57 km, între localităţile Suplacu de Barcău şi Graniţa cu Ungaria.

Suprafața estimată a terenului ocupat permanent/temporar

Faţă de suprafaţa estimată la SF-ul iniţial, au fost necesare exproprieri suplimentare conform Hotărârilor Guvernului pentru exproprierea suplimentară a imobilelor, reprezentând 948.783,28 mp. Suprafeţele suplimentare au fost necesare pentru execuţia lucrărilor hidrotehnice, de relocare utilităţi şi drumuri agricole, lucrări suplimentare de consolidare, pentru drumuri de întreţinere a autostrăzii precum şi pentru lucrări la rampele pasajelor peste autostradă.

Caracteristici tehnice adoptate pentru Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea

Caracteristicile tehnice ale autostrăzii au fost adoptate în conformitate cu normativele româneşti şi normele TEM (Trans-European Motorway) elaborate de UNECE (United Nations Economic Commission for Europe).

Pentru Secţiunile 1A Braşov - Făgăraş, 1B Făgăraş - Sighişoara  şi 1C1 Sighişoara - Târgu Mureş, soluţiile de proiectare nu au fost reactualizate faţă de Studiul de Fezabilitate iniţial. Pentru celelalte secţiuni, soluţiile de proiectare au fost adaptate prevederilor normelor, normativelor, standardelor în vigoare şi rezultatelor/ concluziilor studiilor de teren aprofundate precum şi a cerinţelor acordului de mediu.

Viteza de proiectare

Deoarece traseul autostrăzii traversează diverse categorii de relief, viteza de proiectare minimă adoptată se menţine conform Studiului de fezabilitate iniţial, fiind :

      -    120 km/h în zonele de câmpie

-              100 km/h în zonele de deal şi de munte

Lăţimea platformei şi a părţii carosabile

Lăţimea proiectată a platformei autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea se menţine conform Studiului de fezabilitate iniţial, de 26 m, din care lăţimea părţii carosabile este de 15 m, iar pentru sectoarele cu banda a 3-a pentru vehicule lente lăţimea platformei este 28 m.

Principalele elemente geometrice ce definesc platforma profilului transversal tip în secţiunea curentă de autostradă sunt :

-              parte carosabilă                                              2 x 7,50 m

-              zona mediană                                                  3,00 m

-              benzi de ghidare                                             4 x 0,50 m

-              benzi de staţionare de urgenţă                2 x 2.50 m

-              acostamente                                                    2 x 0,50 m

-              spaţii pentru parapete                                 variabil, conform AND 593/2012

Traseul in plan

Faţă de Studiul de Fezabilitate iniţial traseul autostrăzii a suferit modificări, avizate după cum urmează :

             Secţiunea 1A Braşov - Făgăraş - s-au produs modificări de traseu pentru evitarea a 2 pasaje CF (km 21+027 - km 26+101) şi traversarea siturilor avifaunistice Natura 2000 (km 5+000 - km 9+652), avizate în CTE CNADNR cu aviz  nr. 3020 din 11.03.2008;

             Secţiunea 1C Sighişoara - Ogra – s-au produs modificări de traseu pentru eliminarea a 2 intersecţii cu linii de înaltă tensiune de 220KV (km 141+800 şi 144+100), avizate în CTE CNADNR cu aviz nr. 2794 din 10.07.2007 şi nr. 2868 din 04.09.2007;

             Secţiunea 2A Ogra - Câmpia Turzii – s-au produs modificări de traseu pentru evitarea unor obstacole fizice (cimitire, monumente), evitarea unor zone cu grad mare de instabilitate, avizate în CTE CNADNR cu aviz nr. 3574 din 15.04.2010;

             Secţiunea 3A Gilău - Mihăieşti – s-au produs modificări de traseu pentru scurtarea unor structuri (viaducte km km 2+600, km 3+000, km 21+300, km 22+600, km 23+800), anulare viaduct km 6+500, evitarea defrişărilor şi a unor obstacole (bazin alimentare cu apa km 14+000, case km 16+250, cimitir Gilău), avizate în CTE CNADNR cu aviz nr. 3028 din 18.03.2008;

             Secţiunea 3B Topa Mică - Suplacu de Barcău – s-au produs modificări de traseu pentru scurtarea lungimii debleelor, eliminarea punctelor critice (km 29+136 si km 29+710), reducerea pantelor la poalele Munţilor Meseş, evitarea traversării dealului Pădurii Mocear şi a apelor lacului Vârşolţ, eliminarea viaductului de la km 58+100, avizate în CTE CNADNR aviz nr. 2937 din 20.11.2007 şi ulterior conform avizului CTE CNAIR nr. 4606 din 07.02.2017 (care a avizat varianta de traseu pentru Tunelul Meseş) şi avizului CTE CNAIR nr. 4817 din 13.02.2019 prin care a fost avizat Studiul de Fezabilitate al Tunelului Meseş. Soluţia traversării Munţilor Meseş printr-o soluţie cu tunel a fost stabilită în urma emiterii avizului CTE CNADNR nr. 3260 din 18.02.2009.

Pentru Subsecţiunile 1C2 şi 1C3, Secţiunea 2A şi Secţiunea 3B, în cadrul reproiectării din perioada 2012 – 2016, au fost solicitate de către Beneficiar şi prevăzute în consecinţă drumuri de întreţinere a autostrăzii, după cum urmează:

             Pentru Subsecţiunile 1C2 Târgu Mureş -Ungheni şi 1C3 Ungheni - Ogra – conform prevederilor avizului CTE CNADNR nr. 4364 din 29.04.2014

             Pentru Secţiunea 2A Ogra - Câmpia Turzii – conform prevederilor avizelor CTE CNADNR nr. 4154 din 03.07.2012, nr. 4179 din 01.08.2012, nr. 4591 din 07.10.2016, nr. 4595 din 27.10.2016 şi nr. 4603 din 22.12.2016

             Pentru Secţiunea 3B Topa Mică - Suplacu de Barcău – conform avizului CTE 4589 din 30.09.2016.

Profilul longitudinal

Profilul longitudinal se menţine în cadrul aceloraşi principii de proiectare, cu unele corecţii locale, cu respectarea următoarelor criterii:

             cotele pentru asigurarea de 2%, inclusiv înălţime de gardă pentru poduri şi podeţe la traversarea cursurilor de apă;

             gabaritele minime impuse pasajelor superioare pentru traversarea căilor ferate, drumurilor naţionale şi locale;

             raze de racordare minime sau cele recomandate de confortul optic la racordările în plan vertical;

             declivitatea maximă admisă de 6%;

             asigurarea scurgerii apelor în lungul autostrăzii prin adoptarea unei pante longitudinale minime de 0,3%;

             asigurarea scurgerii apelor din structura rutieră în zonele de şes, prin proiectarea liniei roşii într-un rambleu de 1,50 – 2,00 m;

             mişcarea terasamentelor pentru a reduce realizarea gropilor de împrumut sau a depozitelor de pământ.

Structura rutieră. Traficul de calcul luat în considerare la dimensionarea structurii rutiere.

Structura rutieră stabilită în urma avizării indicatorilor tehnico-economici este după cum urmează :

-              5 cm beton asfaltic

-              5 cm binder de criblură

-              6 cm mixtură asfaltică

-              30 cm agregate naturale stabilizate cu ciment

-              30 cm balast

-              20 cm strat de formă

La etapa proiectării diferitelor secţiuni, structura rutieră s-a redimensionat şi reverificat funcţie de rezultatele şi datele prelucrate conform ultimelor recensăminte de trafic realizate de către CESTRIN, fiind adaptată după caz, iar alcătuirea mixturilor asfaltice a fost corelată cu prevederile normativul AND 605 în vigoare la momentul respectiv.

Poduri, pasaje, viaducte

Lucrările de artă necesare asigurării continuităţii autostrăzii peste obstacole (cursuri de apă, drumuri, căi ferate) se impart după cum urmează :

-              poduri, viaducte şi pasaje pe autostradă

-              pasaje peste autostradă

Soluţiile propuse sunt dependente de condiţiile de amplasament, de natura si mărimea obstacolelor precum şi de prevederile avizelor obţinute.

Din punct de vedere al importanţei, toate lucrările de artă legate de autostradă se încadrează în categoria B de importanţă.

În cadrul Studiului de Fezabilitate iniţial toate lucrările de artă au fost proiectate pentru clasa E de încărcare şi dimensionate hidraulic pentru debite cu asigurarea de 2%.

Ulterior anului 2011, pentru secţiunile care au suferit reproiectări, lucrările de artă au fost dimensionate conform încărcărilor prevăzute în EUROCOD-uri şi s-au reconsiderat lungimile acestora, după caz, pentru adaptările la teren şi la unele devieri locale ale traseului.

Tuneluri

Prin avizul CTE-CNADNR nr. 3260 din 18.02.2009 a fost avizată înlocuirea soluţiei de traversare a Munţilor Meseş prevăzută a fi un debleu adânc in Studiul de Fezabilitate iniţial, cu un tunel având lungimea medie de 2800 m, având prevăzute galerii independente pentru fiecare cale/sens a autostrazii.

Prin avizul CTE-CNAIR nr. 4606 din 07.02.2017 a fost stabilită varianta de traseu a tunelului rutier cu profil de autostradă în zona Meseş, pe Subsecţiunea 3B3. Prin avizul CTE-CNAIR nr. 4817 din 13.02.2019 a fost avizat Studiul de Fezabilitate al Tunelului Meseş.

Din considerente legate de modificări locale de traseu s-a renunţat la tunelul în lungime de  500 m prevăzut în zona de nord a localităţii Hoghilag de pe Subsecţiunea 1C1 Sighişoara - Târgu Mureş (km 110+600) a autostrăzii.

Lucrări de consolidare

Stabilirea soluţiilor privind consolidarea terasamentelor s-a facut avându-se în vedere următoarele aspecte:

-              Asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului,

-              Susţinerea platformei drumului,

-              Consolidarea versanţilor de rambleu si debleu,

-              Îmbunătăţirea capacităţii portante a terenului natural pe care se execută ramblee înalte,

-              Evacuarea apelor colectate din terasament şi a celor de suprafaţă şi dirijarea lor către emisari,

-              Protejarea taluzurilor împotriva eroziunii

Tipurile de lucrări de consolidare au fost alese având la bază investigaţiile geotehnice elaborate la momentul proiectării în conformitate cu normativele în vigoare.

Ulterior anului 2011, pentru secţiunile care au suferit reproiectări, lucrările de consolidare au fost dimensionate conform prevederilor din EUROCOD-uri.

Lucrările de consolidare şi susţinere devenite necesare sunt în general de tipul zidurilor de sprijin din beton armat, fundate direct sau indirect pe piloţi foraţi sau ziduri de pământ armat.

Lucrări hidrotehnice

Traseul autostrăzii traversează sau se desfăşoară de-a lungul mai multor cursuri de apă, cadastrate sau necadastrate. Lucrările hidrotehnice constau în principal din protejarea rambleului autostrăzii de acţiunea apelor cu care intră în contact şi în regularizarea cursurilor de apă, astfel încât să se asigure deplina siguranţă şi stabilitate a lucrărilor executate.

S-a ţinut cont de constrângerile din Acordurile de Mediu obţinute precum şi din avizele specifice de gospodărire a apelor emise de catre Administraţia Naţională Apele Române.

Dotări ale drumului/spații de servicii (parcări)

Frecvenţa Spaţiilor de Servicii pe autostradă şi a Centrelor de Întreţinere şi a Punctelor de Sprijin pentru Întreţinere au fost prevăzute în conformitate cu PD 162-2002 şi corelate cu necesităţile stabilite de către Beneficiar.

Se menţine numărul de amenajări prevăzute iniţial cu acest scop, cu menţinunea că un Centru de Întretinere din Secţiunea 2B Câmpia Turzii - Gilău a fost transformat în Punct de Sprijin, fiind executat în cadrul contractului pentru Subsecţiunea 2A3 Cheţani - Câmpia Turzii.

Mutări și protejări de instalații

În baza avizelor obţinute conform Certificatelor de Urbanism emise, au fost identificate utilităţile ce interferează cu traseul autostrăzii şi necesită relocare/ protejare după caz.

 

Documente supuse consultării
Instrument de motivare

Text proiect

Anexa

 

 

Documentele pot fi consultate şi în cadrul Punctului de Informare de la ministerul Transporturilor - Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G.

 

Elaborarea şi transmiterea propunerilor/observaţiilor/opiniilor
Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului

 

Coordonate de contact

 

Propunerile/opiniile/sugestiile celor interesaţi pot fi transmise prin cel puţin una din următoarele modalităţi:

  • Prin poştă la adresa Ministerul Transporturilor – Direcţia  Comunicare, Relaţia cu  Sindicatele, Patronatele si Organizaţiile  Neguvernamentale – Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti

  • Prin depunere la Registratura Ministerului Transporturilor - Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G

  • Prin fax la numărul de telefon 021-319.61.29

  • Prin poşta electronică la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 

  • Prin formularul E-consultare

 

Propuneri primite

 

Propuneri primite de la

Data receptiei

 
   

 

 

Documente conexe

 

Prezentat în

Şedinţa

Data

 

E-consultare
In cadrul acestei rubrici se vor indica articolele din proiectul de act normativ pentru care exista o propunere de modificare
Selecteaza fisierul
E-petitie
Selecteaza fisierul
E-cerere544
Selecteaza fisierul
Click to listen highlighted text!